Deputatul Marius Rogin a fost ales Presedintele delegatiei Romaniei la Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice la Marea Neagra

Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice la Marea Neagra este constituita din reprezentanti ai parlamentelor celor 11 tari (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Federatia Rusa, Turcia, Ucraina), deputatul de Neamt Marius Rogin, fiind ales seful delegatiei Romaniei la APCEMN.

poza

Cu prilejul celei de-a 32-a Adunări Generale a APCEMN care a avut loc Chişinău în perioada 3-5 noiembrie 2008, şeful Delegaţiei Parlamentului României la APCEMN a fost ales în funcţia de Vicepreşedinte al Adunării, pentru un mandat de 2 ani, până în noiembrie 2010.

Componenta delegatiei romane este formata din Marius Rogin – seful delegatiei, Mazare Alexandru, Martin Eduard-Stelian, Iorgus Zadnfir, Dumitru Constantin, Dragomir Gheorghe, Antal Istvan – membri.
Presedintia APCEMN este asigurata in momentul de fata de catre partea romana, prin presedintele Camerei Deputatilor – Roberta Anastase, mandatul find de 6 luni.

M. Rogin: Este o onoare si o responsabilitate in acelasi timp sa fiu presedintele delegatiei romane la una din cele mai importande adunari parlamentare din care tara noastra face parte. In afara de delegatiile parlamentelor tarilor membre ai APCEMN, sunt invitati reprezentanti diplomatici ai tarilor cu statut de observator in cadrul APCEMN precum si reprezentatntii unor importante organisme regionale.

In toţi aceşti ani de la infiintare si pana in prezent, APCEMN şi-a demonstrat pe deplin viabilitatea, devenind un instrument democratic dinamic pentru dialogul şi cooperarea interparlamentară din regiunea Mării Negre.
Acordam o importanţă deosebită activităţilor întreprinse în cadrul Adunării Parlamentare, al organizaţiei in ansamblu, precum şi colaborării cu organismele asociate ale acesteia în ceea ce priveşte iniţierea unor proiecte comune în domenii de interes pentru toate statele membre, în acest mod realizandu-se consolidarea identităţii regiunii Mării Negre.

România şi-a făcut publică intenţia, atât pe plan intern cât şi internaţional, de a-şi valorifica regional experienţa şi realizările acumulate pe parcursul eforturilor de aderare la Uniunea Europeana si la Organizaţia Atlanticului de Nord. În acest sens, ne-am asumat o implicare mult mai hotărâtă şi mai activă in procesul de dezvoltare politica si economică a regiunii Marii Negre, care va aduce cu siguranta mai multă stabilitate si prosperitate în zonă.

APCEMN a fost creata in 1993, si are drept obiective prioritare promovarea cooperarii in bazinul Marii Negre in domeniul transporturilor, energiei, protectiei mediului, telecomunicatiilor si al combaterii crimei organizate, sustinerea reciproca a exporturilor catre tarile membre ale organizatiei, asigurarii protectiei seismice.

La încheierea celei de-a 32-a Adunări Generale a APCEMN de la Chişinău (5 noiembrie 2008), Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a preluat Preşedinţia–în-exerciţiu a Adunării.

Preşedinţia-în-exerciţiu a APCEMN va fi deţinută de România până la următoarea Sesiune Plenară, care va avea loc în perioada 11 – 13 iunie 2009, la Bucureşti. Cu această ocazie, preşedinţia APCEMN va fi preluată de Federaţia Rusă. Tema propusă de Parlamentul României pentru dezbaterile generale din cadrul Sesiunii Plenare a Adunării Generale a APCEMN este: Strategii şi politici având drept scop diminuarea consecinţelor financiare şi economice în statele membre ale APCEMN.

Temele care vor fi examinate în Comisiile specializate sunt următoarele:

• In domeniul economic, comercial, tehnologic şi de mediu:

“Dezvoltarea transportului maritim în statele membre ale OCEMN: probleme şi perspective”.

• In domeniul politic şi juridic:

“Migraţia în statele membre ale OCEMN – aspecte juridice”.

• In domeniul cultural, de învăţământ şi social:

“Migraţia în statele membre ale OCEMN – aspecte sociale şi culturale”.

ADUNAREA PARLAMENTARĂ A COOPERĂRII ECONOMICE LA MAREA NEAGRĂ (APCEMN)

Creare
Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice la Marea Neagră a fost creata ca rezultat al unor schimbari politice majore ce au avut loc la sfârsitul anilor 1980, când tarile din regiunea Marii Negre au reaparut pe scena mondiala. Cautarea de catre tarile din regiune a mijloacelor de a atinge dezvoltarea nationala si integrarea europeana, a avut în vedere transformarea regiunii Marii Negre intr-o zona de stabilitate, prosperitate si pace. Fiind avantajate de numitori comuni cum ar fi proximitatea geografica si o mostenire istorica si culturala comuna, tarile din regiune au stabilit relatii bilaterale si multilaterale.

“Declaratia Summitului privind Cooperarea Economica a Marii Negre” si “Declaratia Bosforului”, semnate la Istanbul în data de 25 Iunie 1992, au definit principiile fundamentale si obiectivele Cooperarii Economice a Marii Negre instituind oficial un nou proces regional de cooperare cu participarea a unsprezece tari: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina.
Opt luni mai târziu, pe data de 26 februarie 1993 la Istanbul, reprezentantii parlamentelor a noua tari – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina – au adoptat “Declaratia privind instituirea Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre”. In iunie 1995, Grecia s-a alaturat Adunarii ca un al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. Adunarea Parlamentara este compusa din 70 de parlamentari reprezentând toate cele unsprezece tari membre ale Cooperarii Economice a Marii Negre. Adunarea Populara din Egipt, Parlamentul Francez, Bundestagul german, Knesset-ul Statului Israel si Consiliul National al Republicii Slovace au un statut de observatori.

Scopuri Principale
Fiind un organ interparlamentar al Cooperarii Economice a Marii Negre, Adunarea a unificat eforturile parlamentelor nationale în urmarirea scopurilor, dupa cum au fost statuate în Preambulul Regulamentului Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice Marii Negre:

• a asigura întelegerea si adoptarea de catre popoare a idealurilor si scopurilor Cooperarii Economice a Marii Negre;
• a furniza o baza legala pentru cooperarea economica, comerciala, sociala, culturala si politica între tarile membre;
• a introduce legislatia necesara pentru implementarea deciziilor luate de Sefii de Stat sau de Guvern sau de catre Ministri Afacerilor Externe;
• a furniza asistenta parlamentelor nationale pentru a întari democratia parlamentara;
• a promova cooperarea cu alte organizatii internationale sau regionale.

Limbile Oficiale
Limbile oficiale ale Adunarii sunt engleza, franceza, rusa si turca. Limba oficiala folosita în documentele si corespondenta Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre este limba engleza si documentele sunt traduse în limbile franceza, rusa si turca.

TARILE MEMBRE:
1. ALBANIA
2. ARMENIA
3. AZERBAIDJAN
4. BULGARIA
5. GEORGIA
6. GRECIA
7. MOLDOVA
8. ROMÂNIA
9. FEDERATIA RUSA
10. TURCIA
11. UCRAINA

ACTIVITĂŢILE PRINCIPALE ALE ADUNĂRII PARLAMENTARE A COOPERARII ECONOMICE A MĂRII NEGRE

Sesiunile bianuale
Fiecare Sesiune Plenara a Adunarii Generale consta într-un forum de discutii si dezbateri viguroase ca si pentru încunostintarea asupra activitatilor organizatiei si votarea privind adoptarea rapoartelor si recomandarilor specifice, declaratiilor si deciziilor cu majoritate absoluta. Aceste documente sunt transmise catre reuniunile Organizatiei la care participa Ministrii Afacerilor Externe, parlamentele nationale si guvernele tarilor membre si organizatii internationale. In mod traditional, Presedintele tarii gazda, reprezentantii celor unsprezece Parlamente Nationale si Presedintele in exercitiu al Cooperarii Economice a Marii Negre sunt invitati sa se adreseze Adunarii Generale a Adunarii Parlamentare a organizatiei.
Intrunirile Comisiilor
Unul dintre cele mai importante aspecte ale functiilor Adunarii este discutarea si dezbaterea care are loc in cele trei Comisii specializate. Raportorul fiecarei Comisii este responsabil cu pregatirea unor proiecte de raport si de recomandare, care sunt prezentate pentru aprobare Comitetului. Acestea sunt alcatuite pe baza informatiilor furnizate de catre delegatiile nationale ale Adunarii Parlamentare si dupa consultarea cu Secretaritul International. In urma dezbaterilor si discutiilor, aceste proiecte de document sunt aprobate prin vot, cu majoritate absoluta a membrilor Comitetului, dupa care vor fi prezentate Adunarii Generale a Adunarii parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre pentru a fi adoptate ca documente finale. Comisiile vor examina actiunile efectuate in urma recomandarilor si deciziilor adoptate de catre Adunare, dupa discutia asupra raporturilor respective. Intrunirile Comisiilor nu sunt publice, exceptie facand cazul in care se ia o decizie in acest sens.
Seminarii si Conferinte
Axandu-se pe probleme de dezvoltare ale democratiilor ce au luat fiinta in regiunea Marii Negre, scopul seminariilor si conferintelor sustinute de catre Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre, este sa reuneasca parlamentari si experti precum experimentati lectori si lideri de discutii. Pana in prezent, au avut loc seminarii pe diferite subiecte: “Dezvoltarea Institutiilor Democratice”, Ankara, 1994; “Pacea si Stabilitatea in Regiunea Marii Negre”, Sukhumi (Georgia), 1995; “Ocrotirea cooperarii asupra intreprinderilor mici si mijlocii si cadrul legal al acesteia in Regiunea Marii Negre”, Bucuresti, 1998; “Tehnologia transportului si integrarea in Europa”, Antalya, 1998. Una dintre cele mai dramatice probleme cu care se confrunta Regiunea Marii Negre in prezent este degradarea si poluarea mediului si in primul rand a Marii Negre insasi. In iulie 1996, “Conferinta Interparlamentara asupra Protectiei Ecologice a Marii Negre” a fost organizata in Istanbul de catre Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre, conlucrand cu Adunarea Parlamentara Consiliului Europei. Au participat parlamentari din 24 de tari, reprezentanti ai organizatiilor regionale si internationale ca si experti internationali de renume. Conferinta a devenit un eveniment major, prin informarea publica la nivel regional si european.
Initiativele Adunarii Parlamentare
Initiativele Adunarii Parlamentare de cooperare intre Capitale, Mijloacele de Informare Publica si Curtile Constitutionale ale tarilor membre, ca si organizarea Festivalului de Copii si Tineret ale Statelor Membre ale Cooperarii Economice a Marii Negre au intarit cooperarea la nivelul societatii civile si au dezvoltat conceptul de “identitatea Marii Negre”.
Relatiile cu Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre si organele sale
Ratificarea Cartei Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre, care a fost semnata de catre Sefii de Stat sau de Guvern ai celor unsprezece state membre, in Yalta la data de 5 iunie 1998, a deschis un nou capitol in biografia si activitatile organizatiei. Aceasta a fost rezultatul transformarii sale intr-o organizatie economica regionala cu depline puteri, avand un statut legal si o identitate marcata clar in contextul noii arhitecturi europene. Adunarea Parlamentara este definita in articolul 20 al Cartei drept un organ care furnizeaza o sustinere consistenta a procesului de cooperare a Marii Negre pe o baza consultativa. Organizatia coopereaza indeaproape cu Adunarea Parlamentara in promovarea obiectivelor Cooperarii Economice a Marii Negre. Chiar de la inceput, Adunarea Parlamentara a interactionat la nivel inalt in mod regulat cu organizatia. In conformitate cu Regulile de Procedura ale Adunarii Parlamentare, toate documentele adoptate de catre Adunarea Generala a Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre sunt transmise catre Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe al Organizatiei pentru a fi analizate. Adunarea este reprezentata la fiecare nivel al intrunirilor oficiale ale organizatiei, iar Secretariatul International al Adunarii Parlamentare mentine o relatie de lucru stransa cu Secretariatul International Permanent al organizatiei, localizat de asemenea in Istanbul. Cele doua Secretariate Internationale fac schimb de informatii asupra activitatilor Adunarii Parlamentare si a organizatiei, se consiliaza reciproc asupra progreselor facute in vederea mai bunei coordonari a activitatilor viitoare si a masurilor ce trebuie luate. Adunarea Parlamentara si Organizatia pot organiza de asemenea intruniri comune la diferite nivele, ca si activitati comune, care vor servi unor obiective comune cu scopul de a dezvolta procesul Cooperarii Economice a Marii Negre.
Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre si-a intensificat de asemenea cooperarea cu alte organe legate de organizatie: Consiliul de Afaceri al Cooperarii Economice a Marii Negre, Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre si Centrul International pentru Studii al Marii Negre, participand in mod regulat si pe baza de reciprocitate la intrunirile acestora.
Cooperarea cu alte organizatii internationale
Adunarea parlamentara a obtinut identitatea sa proprie pe scena internationala cooperand cu alte organizatii europene si internationale inter-parlamentare, cum ar fi: Parlamentul European, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Adunarea Parlamentara a OSCE, Adunarea Parlamentara a NATO, Adunarea Uniunii Vest Europene (Adunarea Inter-Parlamentara Europeana de Securitate si Aparare), Adunarea Inter-Parlamentara a Comunitatii de State Independente, Adunarea Inter-Parlamentara a Comunitatii Economice Eurasiatica si Uniunea Inter-Parlamentara, care are un statut de observator la Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre.
Au fost initiate contacte cu Dimensiunea Parlamentara a Initiativei Central Europene, cu Adunarea Parlamentara a Uniunii Belarus-Rusia, cu Consiliul Nordic, cu Adunarea Baltica, cu Reteaua Parlamentara a Bancii Mondiale, cu UNESCO, cu Inaltul Comisariat pentru Refugiati al ONU si ci Organizatia Internationala pentru Migratie.

Popularity: 5% [?]