Declaraţie politică

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles

Problema viitorului preşedinte stabil al Consiliului European, desemnat pentru un mandat de până la cinci ani – un nou post prevăzut de Tratatul de la Lisabona – nu se afla pe ordinea de zi a summitu-lui de doua zile, care a avut loc la Bruxelles săptămâna trecută . Chestiunea a dominat însa discuţiile de culise.

Discuţiile au avut loc în contextul în care Uniunea Europeană a început clar sa-si “caute un George Washington”, potrivit expresiei folosite de fostul şef de stat francez Valéry Giscard d’Estaing, care a făcut referire la primul preşedinte al Statelor Unite. Obiectivul este încheierea sistemului actual al rotaţiei semestriale, care, adesea, a facut ca vocea celor 27 să nu se facă auzită.

Premierul britanic Gordon Brown i-a făcut  lobby predecesorului său, Tony Blair, la summitul de la Bruxelles, a anuntat BBC, citând surse guvernamentale : “Este un avocat persuasiv, un european autentic si un adevarat întemeietor de coaliţii”, a menţionat, încă de luni, şeful diplomaţiei britanice, David Milliband.

Sarcina fostului lider al Partidului Laburist se anunţă însă complicată. O mişcare de opoziţie se conturează împotriva lui pe continent, susţinută de ţările din Benelux si Austria. Lui Tony Blair i se reproşează susţinerea pentru razboiul din Irak si euroscepticismul dominant din Marea Britanie, care continuă să se afle cu un picior în interiorul UE si cu celălalt în afară.

Fostul premier britanic are deja un prim adversar declarat în persoana premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, care şi-a arătat interesul pentru postul de preşedinte al UE. Un al treilea candidat,  este şeful  guvernului olandez, Jean Peter Balkenende.

Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a subliniat ca există două viziuni privind rolul preşedintelui stabil al Consiliului European: “de imagine şi de voce a Europei în lume.” Alţii au o altă concepţie şi spun că acest preşedinte va fi cel care va veghea la o gestionare armonioasă, eficientă a procedurilor Consiliului European. În realitate, căutăm o pasăre rară care să facă ambele lucruri, a subliniat Nicolas Sarkozy.”

Principalul subiect al Consiliului a fost legat de politica de combatere a schimbărilor climatice şi negocierile internaţionale pentru stabilirea regimului post-Kyoto. Sigur, asta în perspectiva Conferinţei mondiale, care va avea loc la Copenhaga, în luna decembrie, şi obiectivul Uniunii a fost să stabilească mandatul pe care statele Uniunii Europene îl vor avea pentru Conferinţa de la Copenhaga. În ceea ce  priveşte România, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că “mandatul a fost atins, din punctul nostru de vedere, adică contribuţiile, cel puţin în perioada de ’start up’ vor fi în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări şi pe bază de voluntariat,  ceea ce înseamnă şi că o ţară cu dificultăţi financiare ar putea să nu contribuie, având priorităţi interne, urmând ca mecanismele pentru după 2015 să fie stabilite în interiorul Consiliului European.”

 

Un alt subiect extrem de important a fost punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona şi principalul obiectiv a fost soluţionarea exigenţelor preşedintelui Vaclav Klaus cu privire la semnarea Tratatului.

Liderii UE au acordat Cehiei derogarea cerută de preşedintele ceh, euroscepticul Vaclav Klaus, în schimbul semnării tratatului, eliminând astfel şi ultimul obstacol din calea ratificării textului. Şeful statului ceh cerea ca ţara sa să beneficieze de o derogare de la Carta Europeană a Drepturilor Omului, pentru a împiedica restituirea bunurilor germanilor sudeţi expulzaţi în 1945.

 

S-au găsit formulele de compromis, care să dea satisfacţie Cehiei, în aşa fel încât până la sfârşitul anului Tratatul de la Lisabona să fie în vigoare şi Comisia Europeană să fie construită în acord cu Tratatul de la Lisabona, adică o ţară – un comisar, pentru că, în lipsa Tratatului de la Lisabona, trebuia să se treacă la reducerea numărului de comisari, în baza Tratatului de la Nisa. Deci, sunt toate condiţiile ca, până la sfârşitul anului, Tratatul de la Lisabona să fie în vigoare.

S-a avut în vedere şi o tratare şi a problemei Afganistan-Pakistan, constatându-se înrăutăţirea situaţiei de securitate, atât în Afganistan, dar mai ales în Pakistan, ţară a cărei stabilitate este decisivă pentru a se putea obţine victoria trupelor NATO în Afganistan. Referitor la acest subiect, preşedintele Băsescu, prezent la summit, a subliniat: „România va milita pentru o implicare activă a tuturor statelor prezente în Afganistan privind, însă, cu mare atenţie la problematica din Pakistan, pentru că resursele, bazele talibanilor nu se află preponderent în Afganistan, ci în Pakistan şi de acolo se lansează la atacurile împotriva armatelor NATO.”

 

În ceea ce priveşte criza economică, Consiliul  s-a pronunţat în favoarea unei soluţii care să reflecte realităţile economice ale momentului şi nu să opteze pentru declanşarea procedurilor de ieşire a guvernelor din strategia de intervenţie pentru diminuarea efectelor crizei.

 

Vă mulţumesc.

 

Deputat PD-L

Rogin Marius

 

 

3.11.2009

 

Popularity: 2% [?]