Republica Moldova şi România – regăsirea dialogului necesar

DECLARATIE

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Declaraţie politică intitulată “Republica Moldova şi România – regăsirea dialogului necesar

După o lungă perioadă de divergenţe la nivel diplomatic, Republica Moldova şi România au adoptat calea dialogului constructiv. Insuccesul comuniştilor moldoveni la ultimele alegeri parlamentare – din 29 iulie 2009 – şi efortul noii conduceri de la Chişinău de a se apropia de Bucureşti şi de Bruxelles au constituit cei mai importanţi factori ce au dus la apariţia acestuia.

În acest context, preşedintele român Traian Băsescu, însoţit de o delegaţie numeroasă de oficialităţi politice de prim nivel, a aterizat dincolo de Prut şi, împreună cu preşedintele interimar moldovean Mihai Ghimpu, a consfinţit la nivel oficial apropierea dintre cele două state. În 2010 se aşteaptă ca Republica Moldova să mai treacă prin febra electorală, însă recentele demonstraţii moldo- române au arătat cum trebuie să fie cu adevărat relaţiile dintre două state legate de o limbă, respectiv de o istorie mai mult sau mai puţin comună, şi totodată au pus bazele unei colaborări avantajoase de care ar trebui să se ţină cont pe viitor.

Anul 2009 a trecut, însă în istoria relaţiilor moldo-române a rămas ca un reper, arătând, pe de o parte, cum e să ajungi la apogeul unor tensiuni diplomatice şi, pe de altă parte, cum e să redresezi consecinţele acestora. În prima jumătate a anului 2009, conform fostei puteri comuniste, România a reprezentat pentru Republica Moldova principalul inamic al stabilităţii şi suveranităţii sale. În sprijinul unor declaraţii de propagandă ieftină s-au înscris mai multe acţiuni diplomatice nechibzuite precum: expulzarea ambasadorului român din Republica Moldova, acuzarea României de tentativă de lovitură de stat şi impunerea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români (în dezacord cu aşteptările europene), care au degradat complet dialogul dintre Chişinău şi Bucureşti.

În a doua jumătate a anului 2009, noua putere formată de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a restabilit şi chiar a oferit o nouă dimensiune relaţiilor diplomatice cu partea română. Mihai Ghimpu, în calitate de speaker şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova, şi-a cerut scuze faţă de comportamentul lipsit de tact diplomatic al fostei conduceri, prim-ministrul Vlad Filat a lucrat de zor la semnarea unui acord privind micul trafic de la frontieră, părţile moldovene şi române au convenit la deschiderea a trei consulate (unul moldovenesc – la Iaşi, două româneşti – la Bălţi şi la Cahul), şi România a primit, după zece luni de interimat, acordul pentru un nou

ambasador la Chişinău.

În acest context diplomatic favorabil, Traian Băsescu, însoţit de o delegaţie impunătoare formată din şase miniştri: Vasile Blaga (MAI), Adriean Videanu (MEC), Teodor Baconschi (MAE), Radu Berceanu (MTI), Elena Udrea (MDRT), Cătălin Predoiu (MJ), dar şi de alţi demnitari: Eugen Tomac, secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, şi Constantin Simirad, preşedintele CJ Iaşi, Viorel-Richard Badea, senator PD-L, şi Tudor Panţîru, deputat PSD, a aterizat la Chişinău.

Demonstraţia de la aeroport a reprezentat doar prologul unei întâlniri călduroase, Preşedintele român având o gazdă excelentă în omologul său interimar moldovean, numeroase discuţii cu liderii politici importanţi de la Chişinău, un program încărcat, în care a străbătut o jumătate de ţară, vizitând monumentele şi mormintele unor personaje şi eroi de referinţă pentru istoria celor două state. De remarcat că niciodată, pe parcursul celor patru deplasări anterioare la Chişinău, preşedintele Băsescu nu s-a înconjurat cu o delegaţie atât de numeroasă, iar atmosfera a fost atât de relaxată.

La Chişinău, Traian Băsescu s-a comportat aidoma unui frate mai mare, oferind sfaturi tinerei generaţii basarabene şi lămurind unele aspecte ce mai frământă o parte a eşichierului politic moldovenesc. Practic, el şi-a afirmat încă o dată susţinerea faţă de năzuinţele majorităţii populaţiei din partea stângă a Prutului.
Primul mesaj preşedintele Băsescu l-a transmis încă pe 20 ianuarie a.c., la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, declarând că integrarea Republicii Moldova în UE reprezintă proiectul său “de suflet”.

Peste o săptămână, la Chişinău, şi-a reiterat poziţia, felicitând partea moldoveană pentru începerea negocierilor în vederea semnării unui acord de negociere. Preşedintele Băsescu a transmis un al doilea mesaj, şi anume că: “România a decis să acorde un sprijin financiar nerambursabil pentru Republica Moldova, derulabil în patru ani, 2010-2013, de 100 de milioane de euro, bani care pot fi alocaţi în patru tranşe anuale, destinaţi proiectelor de infrastructură în educaţie, modernizarea şcolilor, cu precădere, şi proiectelor de infrastructură de importanţă locală, la nivel de administraţii locale”.

Un al treilea mesaj s-a referit la cetăţenia română pentru basarabeni. Preşedintele Băsescu a admis că efortul legislativ va fi completat de un cadru funcţional ce va trebui să eficientizeze procesul redobândirii acesteia. De precizat că la două zile de la afirmaţia sa, executivul a adoptat prin ordonanţă de urgenţă înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu sediul la Bucureşti şi cu cinci unităţi la nivelul ţării: Iaşi, Galaţi, Suceava, Cluj, Timişoara.
Un al patrulea mesaj a fost adresat tinerei generaţii, promiţând majorarea numărului burselor de studii în România de la 3.400 în prezent la 5.000 în 2011.

Şi nu în ultimul rând Traian Băsescu s-a referit la Tratatul politic de bază şi la Tratatul de frontieră (idei ale fostei conduceri comuniste), precizând că “nu va semna

niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova”, fiindcă, potrivit unei idei enunţate mai demult, Bucureştiul a recunoscut graniţele Republicii Moldova moştenite de la Uniunea Sovietică şi nu vrea ca printr-o nouă semnătură să se transforme într-un “partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov”.

Cele mai relevante pentru o bună calitate şi o strânsă solidaritate a relaţiilor bilaterale sunt proiectele comune. În acest sens, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, cu câteva zile înainte de vizita lui Traian Băsescu, afirma la Iaşi că “idealul unităţii naţionale”, în prezent, se poate înfăptui prin conducte de gaz, reţele electrice, o linie de cale ferată cu ecartament european între cele două maluri ale Prutului şi investiţii directe. Aşa se explică de ce preşedintele român a fost însoţit de cei mai importanţi miniştri ai premierului Emil Boc. Sarcina lor şi a partenerilor moldoveni a fost să discute pe marginea unor proiecte de infrastructură comună (conectarea reţelelor energetice, electrice şi a căilor ferate), să reia colaborarea în domeniul educaţiei şi să devină mai activi în cheltuirea celor 130 de milioane de euro acordate de UE pentru proiecte comune România-Republica Moldova-Ucraina. Astfel, se prefigurează un parteneriat româno- moldovenesc, al cărui obiectiv a fost anunţat chiar de liderul român, “apropierea şi integrarea în UE a Republicii Moldova. “

În concluzie, se poate spune că noua dimensiune a relaţiilor moldo-române a demarat pe un trend pozitiv, încrezător pentru unii şi îngrijorător pentru alţii, dar necesar, indiferent de asperităţi şi situaţii politice.

Vă mulţumesc.


Deputat PD-L,

Rogin Marius

Popularity: 1% [?]